Sinele

Ma intreba cineva  intr-un comentariu pe blog, ce este Sinele. Mai jos este descris foarte frumos aceasta (si scopul final al lui), printr-o frază din cartea ce se numeşte “Învăţătura sacră” scrisă de Sri Yukteswar:

“...omul înţelege pe de-a-ntregul că Spiritul Etern, Tatăl, singura Substanţă Reală este Unitatea, este Întregul Perfect şi că propriul său Sine nu-i decât o idee de frântură de Lumină spirituală. Când înţelege aceasta, omul renunţă la ideea zadarnică a existenţei separate a propriului sine şi se contopeşte cu Spiritul Etern, Dumnezeu-Tatăl; unirea, contopirea aceasta cu Dumnezeu este..., ţelul final al omului...”

"Definitie"

Am citit ceva frumos preluat din codexurile găsite în 1945 la Nag Hammadi: o definiţie a Divinului,  a supremului, a lui Ceea Ce Este. Dar acesta evident, este cu mult mai frumos. Se găseşte în Cartea Secretă a lui Ioan din codexul III.

Unicul este

de nemărginit, căci nu există nimic înaintea lui

care să-l mărginească,

de neînţeles, căci nu există nimic înaintea lui

care să-l înţeleagă,

De nemăsurat, căci n-a fost nimic înaintea lui

care să-l măsoare,

De nevăzut, căci nimic nu l-a văzut,

 veşnic, căci există pentru veşnicie,

De nerostit, căci nimic nu-l poate înţelege pentru a-l rosti,

De nenumit, căci nu există nimic înaintea lui

care să-i dea nume.

Unicul este lumina nemăsurată, pură, sfântă, imaculată.

Este de nerostit şi e desăvârşit în nepieire.

Căci nu e doar desăvârşire ori binecuvântare

ori divinitate:

E mult mai măreţ.

Unicul nu este material şi nu e nematerial.

Unicul este mare şi nu este mic.

Nu se poate spune:

Cât de mare e?

Ce fel e?

Căci nimeni nu-l poate înţelege. (III:3)

Cam aşa poţi defini Divinitatea.... Şi asta cam sec...