"Fiţi, dar, voi desăvârşiţi precum Tatăl vostru Cel ceresc desăvârşit este".


Matei 5:48

duminică, 17 octombrie 2010

“binele şi răul”

Am înţeles în sfârşit despre ce este vorba cu “binele şi răul”. Să vă spun şi vouă…
La nivelul lui Dumnezeu Creatorul, nu există nici bine nici rău. Există numai acţiune. Atât.  La un nivel inferior Lui, există dualitate, dar nu ca de genul “bine şi rău”. Teoretic poate exista, dar practic, nu. De ce? Păi, la nivelul lui Isus, răul există, ca fiind un opus a ceea ce reprezintă El, dar nu-L poate afecta. La nivel de planeta Pământ răul există (şi se pare că există din plin) şi poate afecta oamenii.
Ca răul să existe, trebuie ca Dumnezeu Creatorul să fi permis acest lucru. Căci dacă El nu emite ideea, nu poate exista nimic. Am spus-o şi mai devreme, nu poate fi inventată maşina dacă Dumnezeu nu a emis în univers ideea de maşină, aşa încât să existe o matrice de maşină în eter. Orice este pe Pământ este şi în ceruri! Şi orişice este în ceruri, nu există decât dacă Dumnezeu permite asta. Decât dacă Dumnezeu emite acea idee. Nu se poate altfel! Acum, de c ear emite Creatorul a tot ce există, ideea de “rău”? Asta nu reuşeam să înţeleg...
Răul” este necesar în evoluţie. În evoluţia “grosolană” pe care o facem noi pe această planetă. Să putem trece de un anumit nivel. Sa putem transcede conştiinţa duală. Asta este o etapă importantă a evoluţiei spiritului. Un examen foarte greu pe care noi, cei încarnaţi pe Pământ trebuie şi am fost de acord să îl susţinem! După ce vom transcede conştiinţa duală (după calenarul maiaş, după  decembrie 2012) ne vom încarna pe altă planetă (sau chiar tot aici, căci şi Pământul se pregăteşte pentru 2012) unde nu va mai exista răul. Nu vom mai percepe răul. Totul va fi făcut din iubire şi prin iubire. Părintele Cleopa spunea că liberal arbitru înseamnă de fapt refuzarea răului. Căci iubirea este calea Adevărului. Este calea de urmat. Nu trebuie decât să refuzi, să nu permiţi, să nu accepţi răul. Dacă poţi face asta şi dacă vrei să faci asta, atunci eşti pe calea cea bună. Nu trebuie să faci nimic ci numai să refuzi răul. Atât. Te vei plasa automat pe calea binelui.
 Se spunea în evanghelia după Lucifer că răul nu există. Că problema este mintea duală a omului. Aici sunt două probleme. Prima, se spune că cel mai mare câştig al diavolului este să te facă să crezi că el nu există, de fapt. Ba da, diavoli există. Dar, nu te pot aborda decât dacă esti “abordabil”. Dacă eşti vulnerabil. Dacă frecvenţa ta de vibraţie seamană cu a lui. De fapt tu atragi aceste lucruri. Aşa că, revenim la ceea ce spune parintele Cleopa.  A doua problemă este că întradevăr, conştiinţa noastră duală este o mare problemă. Trebuie să reuşim să renunţăm la ea. Oricum va veni vremea când va fi obligatoriu! Aşa că...
Aşadar, dacă refuzăm răul, suntem automat pe calea cea bună. Stă numai în puterea noastră.
Închipuiţi-vă că pe o planetă sunt numai oameni evoluaţi spiritual. Numai sfinţi. Ce rost ar mai avea răul? Căci el nu se „prinde decât dacă i se dă voie. De la un anumit nivel, răul nu te mai afectează. Şi atunci, de ce ar mai exista? Răul există numai pentru anumite stadii de evoluţie. Asta nu reuşeam să înţeleg!
Aştept cu nerăbdare ziua când nu vom mai fi “dualişti”!     

duminică, 10 octombrie 2010

despre Constiinta

Astăzi vreau să vorbesc despre Conştiinţă. Conştiinţa este totul. Se poate explica orice cu constiinţa. Totul este Conştiinţă. Trăim în Conştiinţă. Dar avem şi Conştiinţă. Nu poţi exista fără Conştiinţă. Nimic nu poate exista dacă nu există Conştiinţă. Noi suntem Conştiinţă.
Osho spunea că oamenii care nu au conştiinţă sunt caracterizaţi de caracter. Lipsa Conştiinţei determină apariţia caracterului. Eu spun că toţi oamenii au Conştiinţă. Şi animalele au Conştiinţă. Până şi furnica are Conştiinţă.
Dacă nu ai Conştiinţă, atunci nu poţi exista. Dumnezeu este Conştiinţă. Şi nimeni nu poate exista în afara lui Dumnezeu. Pur şi simplu nu se poate.
De asemnea, mai spun că toţi oamenii au caracter. Dar, ceea ce Osho voia să spună era faptul că, pe oamenii ce nu îi caracterizează Conştiinţa, îi caracterizează caracterul.
Nu este în regulă să nu te caracterizeze Conştiinţa. Din moment ce o ai, de ce să nu o foloseşti? În momentul în care ai Conştiinţă şi eşti condus de ea, atunci eşti pe drumul cel bun. Eşti în acord cu Dumnezeu. Eşti în direcţia bună.
Multă lume spune că nu are conştiinţă. Asta este o prostie. Dar, că nu şi-o ascută, asta-i o altă problemă. Nu poţi spune că nu ai conştiinţă. Este ca şi cum ai spune că nu există Dumnezeu. Şi asta-i un nonsens. Dacă Dumnezeu n-ar exista, nimeni n-ar fi existat. Garantat 100%.
Gurrdjieff spunea că ceea ce este necesar este Conştiinţa. O conştiiţă nu poate niciodată să contrazică o altă conştiiţă ci doar o morală poate contrazice o altă morală, chiar să o nege uşor. Căci conştiinţa este diferită de moralitate. Şi, de fapt, oamenii se bazează pe moralitate şi nu pe conştiinţă. Moralitatea nu are nimic general. Conştiinţa, da. Ceea ce este moral pentru cineva, sau pentru o ţară, nu este moral pentru alcineva, sau o altă ţară. Conştiinţa este aceeaşi. Doar nivelul de înţelegere este diferit. Atât.