"Fiţi, dar, voi desăvârşiţi precum Tatăl vostru Cel ceresc desăvârşit este".


Matei 5:48

duminică, 10 octombrie 2010

despre Constiinta

Astăzi vreau să vorbesc despre Conştiinţă. Conştiinţa este totul. Se poate explica orice cu constiinţa. Totul este Conştiinţă. Trăim în Conştiinţă. Dar avem şi Conştiinţă. Nu poţi exista fără Conştiinţă. Nimic nu poate exista dacă nu există Conştiinţă. Noi suntem Conştiinţă.
Osho spunea că oamenii care nu au conştiinţă sunt caracterizaţi de caracter. Lipsa Conştiinţei determină apariţia caracterului. Eu spun că toţi oamenii au Conştiinţă. Şi animalele au Conştiinţă. Până şi furnica are Conştiinţă.
Dacă nu ai Conştiinţă, atunci nu poţi exista. Dumnezeu este Conştiinţă. Şi nimeni nu poate exista în afara lui Dumnezeu. Pur şi simplu nu se poate.
De asemnea, mai spun că toţi oamenii au caracter. Dar, ceea ce Osho voia să spună era faptul că, pe oamenii ce nu îi caracterizează Conştiinţa, îi caracterizează caracterul.
Nu este în regulă să nu te caracterizeze Conştiinţa. Din moment ce o ai, de ce să nu o foloseşti? În momentul în care ai Conştiinţă şi eşti condus de ea, atunci eşti pe drumul cel bun. Eşti în acord cu Dumnezeu. Eşti în direcţia bună.
Multă lume spune că nu are conştiinţă. Asta este o prostie. Dar, că nu şi-o ascută, asta-i o altă problemă. Nu poţi spune că nu ai conştiinţă. Este ca şi cum ai spune că nu există Dumnezeu. Şi asta-i un nonsens. Dacă Dumnezeu n-ar exista, nimeni n-ar fi existat. Garantat 100%.
Gurrdjieff spunea că ceea ce este necesar este Conştiinţa. O conştiiţă nu poate niciodată să contrazică o altă conştiiţă ci doar o morală poate contrazice o altă morală, chiar să o nege uşor. Căci conştiinţa este diferită de moralitate. Şi, de fapt, oamenii se bazează pe moralitate şi nu pe conştiinţă. Moralitatea nu are nimic general. Conştiinţa, da. Ceea ce este moral pentru cineva, sau pentru o ţară, nu este moral pentru alcineva, sau o altă ţară. Conştiinţa este aceeaşi. Doar nivelul de înţelegere este diferit. Atât.

2 comentarii:

  1. Da, sunt de acord. Ne scăldăm în Conştiinţă ca morcovii în ciorbă :). Morala cred că a apărut atunci când un om a pătruns în conştiinţă şi a înţeles inutilitatea comportamentelor "negative". Dar pe parcursul unei zile sau chiar a vieţii, experimentăm niveluri diferite ale Conştiinţei. Pentru acele momente întunecate, avem morala care ne "cenzurează" comportamentul conform principiilor pe care le ştim dar nu le simţim în momentul respectiv.
    Conştiinţa nu exclude, ci înglobează. Pe măsură ce ascendem pe nivelurile Conştiinţei reuşim să integrăm tot mai bine tot ceea ce există, până la iluminare când ne dizolvăm în Conştiinţa pură (sau aşa se zice ... n-am ajuns pe-acolo în viaţa asta din câte ţin minte :P). Mintea divide. Conştiinţa înglobează. De aici vine puterea. Se poate spune că Mintea lucrează cu teoreme, iar Conştiinţa cu axiome (metaforic bineînţeles) ... Apropo de Conştiinţă, David Hawkins expune într-un mod foarte interesant acest subiect.

    RăspundețiȘtergere
  2. da Călin, bine spus. mulţumesc pentru comentariile tale. bine documentat. felicitări!

    RăspundețiȘtergere