"Fiţi, dar, voi desăvârşiţi precum Tatăl vostru Cel ceresc desăvârşit este".


Matei 5:48

vineri, 29 iunie 2012

despre injuraturi

Am observat, mai nou un lucru la oameni. Dracuie. Dracuie cu orice ocazie. Daca face ceva, daca nu face ceva, dracuie pe celalalt, se dracuie pe sine, dracuie copiii lui, dracuie vremea, dracuie orice. De multe ori nu mai pot suporta sa aud atatea dracuieli si le atrag atentia. “Daca spui asa ce se intampla? Nu poti evita acest cuvant?”. “Crezi ca se rezolva ceva sau altfel daca pur si simplu dracui?”.
Dar, ce este de fapt acesta dracuiala si de ce o face atat de multa lume si atat de des?
Ei, ce am sa spun este mai greu de crezut pentru cea mai mare parte din populatie.
Dracuiala este de fapt o invocare a aceluia pe care o face cel ce dracuie. Invocarea inseamna chemare. Asadar, dracuind, chemi acea entitate in jurul tau. Iti dracui copiii, atunci ei vor fi ai lui.  Ii dai lui, ii donezi lui, ii daruiesti lui. Si atunci te mai miri ca te bat sau te injura proprii tai copii. Ce se intampla daca chemi acea entitate malefica in jurul tau? Simplu. Usor, usor, va pune stapanire pe viata ta. Si apoi te miri de ce iti merge prost in viata. Si de ce toti “au ceva” cu tine.
Sta ce sta pe langa tine, un pic la inceput apoi, din ce in ce mai mult. Ii place si tot el te imboldeste sa mai dracui in continuare asa incat sa mai stea pe langa tine. Si stand pe langa tine, el te face in continuare sa il invoci si tot asa un cerc vicios se face pana cand va acapara viata aceluia. Si uite asa viata se va schimba. Apoi, intr-o viata viitoare acela se va naste cu o entitate malefica pe langa el (asta daca nu scapa de ea pana la moarte). Si se gandeste si nu stie de ce are o viata trista si depresiva.
Uite asa se poate schimba viata in rau a unei persoane de la simpla pronuntie a unor cuvinte ce nu trebuiesc nici macar gandite.
Parintele Arsenie Boca spunea: “Oamenii se roaga de Dumnezeu sa le schimbe viata in bine iar Dumnezeu se roaga de oameni sa isi schimbe comportamentul”. Despre asta vorbim!    

luni, 4 iunie 2012

Misiunea Divina

Ma gandeam deunazi la misiunea divina.  Multa lume  (ma rog, dintre cei treziti) arata un interes deosebit cu privire la misiunea divina. “Ai aflat ce misiune divina ai ?” m-a intrebat cineva.
Dar care este “treaba” cu misiunea divina? Un spirit atunci cand vine la incarnare are o anumita karma, un anumit destin, mai bine spus. In functie de vietile lui anterioare vine cu un bagaj energoinformational pe care trebuie sa si-l echilibreze. Intr-o masura mai mare sau mai mica. Astfel fiecare dintre noi are o anumita misune divina. Unul are ca misiune sa ingrijeasca in aceasta viata de copii, unul are ca misune divina sa aduca bucurie in randul batranilor, copiilor, sau mai stiu eu ce. In functie de aceasta misiune, unii pot afla si cat mai au de trait pe acesta lume. In mod indirect. Ei, daca ti-ai realizat misiunea divina atunci te poti intoarce. Daca nu, mai stai. Cam asta este cu misiunea divina pe crae trebuie sa o realizezi intr-o anumita incarnare.

Eu insa, cred ca mai exista o misiune divina, pe langa aceea de rezolvat intr-o viata. O misiune divina cu mult mai importanta. Aceea de intoarcere Acasa. Aceea de mantuire, de realizare a Sinelui, de eliberare. In momentul in care te-ai mantuit, misiunea divina pe care trebuiai sa o rezolvi in viata respective nu mai conteaza. Ai realizat misiunea misiunilor. Cea mai importanta misiune . dupa ce te realizezi, dup ace te intorci de unde ai plecat, dup ace te intorci in Dumnezeu, nu mai conteaza nimic. Ai indeplinit misiunea divina pe toate vietile, daca pot spune asa. Asta o consider eu misiunea divina cea mai importanta din cate misiuni divine exista. Ar trebui toti sa ne raportam la acesta misiune divina si nu la cele care nu fac decat sa ne duca la alte si alte reincarnari. Mantuindu-te nu te mai incarnezi si reincarnezi. Nu mai intri in samansara. Te intorci Acasa pentru totdeauna.