"Fiţi, dar, voi desăvârşiţi precum Tatăl vostru Cel ceresc desăvârşit este".


Matei 5:48

luni, 29 august 2011

Atomul rugaciunii

Se spune că în om există un atom al rugăciunii. Aşa cu există acel atom care înregistrează toate gândurile în timpul vieţii, care la moartea corpului fizic se desprinde de el şi pleacă undeva în univers. Acest atom se spune că se află la vârful inimii.
Revenind la rugăciune...
Orice om are capacitatea de a se ruga. In orice situaţie ne-am afla orişicine se poate ruga. Rugăciunea se face spre Creatorul universului şi a oamenilor, a tuturor fiinţelor vii. Ea determină schimbări ale interiorului uui om şi nu ale exteriorului. De pildă, dacă este război, rugăciunea nu poate opri războiul dar poate determina schimbări interioare ce ajută la trecerea mai uşoară a războiului. Găsirea de surse ale optimismului. Creşterea optimismului aceluia care se roagă. Dar, ce se întâmplă în timpul rugăciunii?  Se descarcă energii, particule de puritate absolută, particule de Lumină, energii înalte care ajută să trecem mai uşor peste necazul ce se presupune că-l avem. Aceste energii ce se descarcă nu ne ajută numai pe noi, ci poate ajuta şi lumea înconjurătoare. În măsura în care poate  percepe acest lucru. Deci, rugându-ne ne ajutăm pe noi înşine dar şi pe cei din jurul nostru. Putem ajuta la îmbunătăţirea (într-o anumită măsură, bine-nţeles) vieţii altora. Energiile ce se descarcă determină o creştere a vieţii interioare, o găsire a păcii sufletului, o linişte interioară.
 Dar cum trebuie să ne rugăm?  Iisus spunea:”când te rogi, intră în camera ta, închide uşa şi roagă-te la Tatăl tău acre este acolo, în secret ”. De fapt despre ce cameră secretă este vorba?  Degeaba te rogi tu dacă te închizi într-o cameră iar gândurile tale zboară pe t miri unde! Camera secretă nu este o cameră fizică.  Camera secretă este o stare înaltă de conştiinţă. Fiecare om are un anumit nivel de conştiiţă “înaltă”. Fiecare trebuie să se retragă în conştiiţa lui înaltă  şi să se închidă acolo. Acolo Îl va întâlni pe Dumnezeu. Aşa cum Îl poate percepe fiecare după cum îi permite conştiinţa. În acea stare de conştiinţă omul rămâne singur dezbrăcat de tot ego-ul şi personalitatea lui şi îi rămâne practic numai individualitatea. Rămâne numai ceea reprezintă el, ca om, ca spirit pur, rămâne numai ceea ce este necesar si util în faţa lui Dumnezeu. Căci pe Dumnezeu nu Îl poţi păcăli. Numai atunci Îl poţi ruga, Îi poţi cere lui Dumnezeu să te ajute. 
Poziţia în care trebuie să te rogi este a “mâinilor în rugăciune”.  Ceea ce asiaticii spun “Gasso”.  Ce înseamnă această împreunare a mâinilor?  De fapt nu se referă la aspectul fizic. Ci la unirea sentimentului cu gândul. La unirea inimii cu intelectul. Este principiul masculin împreunat cu principiul feminin. Este starea de percepere cu starea de primire. Este unirea raţiunii cu simţirea. La rugăciune trebuie să participe şi gândirea şi inima. Căci dacă numai inima participă iar gândul zboară aiurea, rugăciunea nu poate fi ascultată. Rugăciunea nu poate fi auzită. Rugăciunea nu poate avea efect. Atât inima cât şi intelectul trebuie liniştite să poată participa eficient la  rugăciune. Altfel este în van. Energiile înalte nu vor veni.

vineri, 5 august 2011

Rugaciunea

Oamenii pot să se vindece într-adevăr în biserici atunci când ating sfintele moaşte sau sanctuarele. Oamenii de ştiinţă din Petersburg au dovedit-o şi au descoperit mecanismul "material" al acestui fenomen divin.
"O rugăciune este un remediu puternic", spune Valeri Slezin, seful Laboratorului de Neuropsihofiziologie al Institutului de Cercetare si Dezvoltare Psihoneurologică Bekhterev din Petersburg.
"Rugăciunea nu numai că reglează toate procesele din organismul uman, ea repară şi structura grav afectată a conştiinţei".
Profesorul Slezin a măsurat puterea rugăciunii. El a înregistrat electroencefalogramele unor calugari în timp ce se rugau şi a captat un fenomen neobişnuit - "stingerea" completă a cortexului cerebral.
Această stare poate fi observată numai la bebeluşii de trei luni, atunci când se află lângă mamele lor, în siguranţa absolută. Pe măsură ce persoana creşte, aceasta senzaţie de siguranţă dispare, activitatea creierului creşte şi acest ritm al biocurenţilor cerebrali devine rar, numai în timpul somnului profund sau al rugăciunii. Valeri Slezin a numit această stare necunoscută "trezie uşoară, în rugăciune" şi a dovedit că are o importanţă vitală pentru orice persoană.
Este un fapt cunoscut că bolile sunt cauzate mai ales de situaţii negative şi afronturi care ne rămân înfipte în minte. În timpul rugăciunii însă, grijile se mută pe un plan secundar sau chiar dispar cu totul. Astfel, devine posibilă atit vindecarea psihică şi morală cât şi cea fizică.
Slujbele bisericeşti ajută şi ele la ameliorarea sănătăţii. Inginera si electrofiziciana Angelina Malakovskaia, de la Laboratorul de Tehnologie Medicală si Biologică a condus peste o mie de studii pentru a afla caracteristicile sănătăţii unor enoriaşi înainte şi după slujba. A rezultat că slujba în biserică normalizează tensiunea si valorile analizei singelui.
Se pare că rugăciunile pot să neutralizeze chiar şi radiaţiile. Se ştie că după explozia de la Cernobâl, instrumentele de masură pentru radiaţii au arătat valori care depăşeau capacitatea de măsurare a instrumentului.In apropierea Bisericii Arhanghelului Mihail, însă, aflată la patru kilometri de reactoare, valoarea radiaţiilor era normală.
Oamenii de ştiinţă din Petersburg au confirmat, cu ajutorul experimentelor efectuate, că apa sfinţită, semnul crucii şi bătutul clopotelor pot să aibă, de asemenea, proprietăţi vindecătoare. De aceea, în Rusia, clopotele bat întotdeauna în cursul epidemiilor.
Ultrasunetele emise de clopotele care bat omoară virusurile de gripă, hepatită şi tifos.
Proteinele virusurilor se încovoaie şi nu mai poartă infecţia, a spus A. Malakovskaia. Semnul crucii are un efect şi mai semnificativ: omoară microbii patogeni nu numai în apa de la robinet, ci şi in râuri şi lacuri. Masaro Emoto, în cartea sa, “Forma iubirii”, arată cum puterea rugăciunii poate limpezi un lac poluat.
Laboratorul ştiinţific al Institutului de Medicină Industrială şi Navală a analizat apa înainte şi după sfinţire. A rezultat că dacă se citeşte rugăciunea Tatăl Nostru şi se face semnul crucii asupra apei, atunci concentraţia bacteriilor dăunătoare va fi de o sută de ori mai mică. Radiaţia electromagnetică dă rezultate mult inferioare.
Astfel, recomandările ortodoxe de a binecuvînta orice mâncare sau băutură nu au numai o valoare spirituală, ci şi una preventivă.
Apa sfinţită nu este numai purificată, ci ea îşi schimbă şi structura (Masaro Emoto) şi poate să vindece. Aceasta se poate dovedi cu aparate speciale.
Spectrograful indică o densitate optică mai mare a apei sfinţite, ca şi cum aceasta ar fi înteles sensul rugăciunilor şi l-ar fi păstrat.
Aceasta este cauza acestei puteri unice de a vindeca. Singura limita este că vindecă numai pe cei ce cred.
Apa "distinge" nivelul de credinţă al oamenilor spune A. Malenkovskaia.
Atunci când un preot sfinţeşte apa, densitatea optică este de 2,5 ori mai mare, atunci când sfinţirea este efectuată de o persoană credincioasă laică, numai de 1,5 ori mai mare, dar cu un om botezat si necredincios, schimbările au fost nesemnificative.
De fapt, după cum se va vedea, au fost capabili să măsoare unele efecte, dovedind cu mijloacele ştiinţifice actuale ceea ce Sfinţii Părinţi ştiu de 2000 de ani, dar "mecanismul" fiind divin, nu poate fi explicat in termeni omenesti.

joi, 14 iulie 2011

Legile universului

Legea 1:  LEGEA POTENTIALITATII PURE (LEGEA UNITATII)
“In stare esentiala, noi suntem constiinta pura. Constiinta pura este esenta noastra spirituala."
Universul nu iti refuza nimic. Totul este posibil. Totul devine posibil in momentul in care stii ce-i ceri, in momentul in care stii ce-ti ceri. Poti fi liber, implinit. Actiunile tale pot deveni manifestari a ceea ce iti doresti In momentul in care ajungi sa te cunosti cu adevarat, in momentul in care afli cine esti cu adevarat, ce iti doresti si care sunt dorintele tale, vei reusi sa te conectezi la acea forta care guverneaza universul. In momentul in care intelegi ca eul tau este creator si ca detine potentialitatea, vei reusi sa atingi ceea ce isi doresti. Interiorul iti releva ce trebuie sa faci in exterior. In momentul in care inveti sa iti adresezi intrebarile potrivite, vei primi si raspunsurile potrivite. Nu ar trebui sa te miri. Cele mai eficiente solutii, idei si rezolvari sunt cele din interior. In momentul in care ajungi sa te descoperi pe tine, te vei conecta la univers si la resursele universului. Atunci mintea trebuie sa fie deschisa pentru a primi ceea ce universul are si poate sa ii ofere. Putem aplica aceasta lege, spune Deepak Chopra, prin rugaciune, prin meditatie, prin conectarea la natura, prin introspectie. Evita sa judeci si foloseste-te de tacere. Cunoasterea de sine poate incepe cu privitul unui copac in floare…
Legea 2:  LEGEA DARUIRII (LEGEA CONSACRARII)
“Corpul nostru se afla intr-un schimb constant cu corpul universului; mintea noastra interactioneaza dinamic cu mintea cosmosului; energia noastra este o expresie a energiei cosmice.”
Universul functioneaza prin intermediul interactiunilor dinamice. Intentia este cea care produce crestere si favorizeaza schimburile dinamice. Daruirea sincera genereaza primire sincera. Daruirea voluntara atrage energia pozitiva. Lucrurile curg catre tine ca un rezultat al acestui schimb. Indiferent de forma, ceea ce este cu adevarat valoros in univers si merita sa fie daruit si primit se multiplica. Pentru a primi, trebuie sa daruiesti la randul tau. In momentul in care esti dispus sa daruiesti ceea ce doresti sa primesti, in mod firesc vei primi. In momentul in care daruiesti mai mult decat primesti, dinamica universului va actiona in beneficiul tau si te va recompensa intr-un mod fabulos.
Daca primesti ceva valoros, daruieste la randul tau ceva valoros. Daca vrei sa ai parte de afectiune, imparte afectiune la randul tau. Darul dat sau primit poate sa insemne un zambet, o floare, un compliment in care crezi sincer, un gand pozitiv… Este un inceput pentru a pune in aplicare legea daruirii…
Legea 3: LEGEA KARMEI (LEGEA CAUZEI SI A EFECTULUI)
"Indiferent daca suntem de acord sau nu, tot ceea ce ni se intampla in acest moment este rezultatul unei alegeri facute in trecut.“ 
Ceea ce semeni este ceea ce culegi. Orice actiune produce o reactie, orice actiune are anumite consecinte. Daca faci bine, binele se va revarsa la un moment dat in viata ta. Daca faci rau, mai devreme sau mai tarziu, raul se va intoarce asupra ta. Fiecare actiune produce reverberatii. Viitorul tau este construit de actiunile pe care le faci in prezent. Chiar in acest moment, viitorul tau se contureaza prin ceea ce faci. Daca vrei un viitor mai bun, pentru a crea viata pe care ti-o doresti, incepe chiar din acest moment sa actionezi. Actioneaza POZITIV. Daca vrei ca actiunile tale sa aiba rezultatul scontat, nu opta pentru actiuni care ii lezeaza si ranesc pe ceilalti. Alege actiuni care aduc fericire si succes celor din jur. Ai intotdeauna de partea ta alegerile. Accepta responsabilitatea alegerilor si a actiunilor tale. Alegerile constiente pot deschide drumuri nebanuite…  
Legea 4:  LEGEA MINIMULUI EFORT (LEGEA NON-REZISTENTEI)
“Iarba nu se straduieste sa creasca, ea creste pur si simplu. Pestii nu invata sa inoate, inoata pur si simplu. Florile nu fac eforturi ca sa infloreasca; infloresc pur si simplu. Aceasta este natura lor inerenta. Natura merge intotdeauna in sensul efortului minim.”
In univers nu guverneaza intotdeauna acelasi legi ca si in societate. Societatea ne invata ca trebuie sa muncim din greu pentru ceea ce vrem, sa ne zbatem, sa luptam cu toate fortele noastre. Universul ne arata ca decizia potrivita este cea luata firesc, fara eforturi, fara lupte interioare, in consonanta cu interiorul tau, cu natura exterioara si cu tot ceea ce se afla in jurul tau, ascultandu-ti intuitia. Nu trebuie sa te lupti crancen cu viata. Nu i te opune. Lasa-te dus de ea. Cu cat te lupti mai mult, cu atat mai mult vei da gres. Este suficient sa raman conectat la tine insuti si la actiunile tale, iar ceea ce iti doresti se va realiza fara efort. Ca sa aplici in viata de zi cu zi Legea Minimului Efort:
-invata să accepţi
-invata  să îţi asumi responsabilitatea pentru ceea ce ti se intampla
In momentul in care esti sigur ca un anumit lucru este cel mai potrivit
pentru tine si il simti ca atare, mai mult ca sigur ca acel lucru este cel mai potrivit pentru tine. Vei realiza acel lucru fara stradanii si sacrificii. Realizarea lui nu ti se va mai parea o corvoada. Va avea loc firesc, natural. In armonie si iubire…
Legea 5: LEGEA INTENTIEI SI A DORINTEI
“Energia si informatia exista pretutindeni in natura. De fapt, la nivelul campului cuantic nu exista nimic altceva decat energie si informatie. Iar acest camp cuantic este influentat de intentie si de dorinta.”  
Dorintele se pot concretiza atata timp cat crezi in potentialitatea lor. Dorintele devin cu adevarat puternice in momentul in care in spatele lor se afla intentii puternice. In functie de intentia indreptata asupra unui obiect care se afla in atentia noastra, se vor contura si premisele temporale ale realizarii dorintei noastre. Daca inveti sa valorifici puterea intentiei, poti crea orice din ceea ce iti doresti. Tu ocupa-te de ceea ce este cu adevarat important, iar universul se va ocupa de detalii. Traseaza-ti clar dorintele. Lanseaza-le in campul potentialitatii pure. Fii convins ca vor da rezultate concrete. Fii convins ca universul va gasi o metoda (chiar daca nu este metoda pe care ti-ai dori-o) de a-ti indeplini acea dorinta. Daca actionezi astfel incat intentia sa devina posibilitate, universul incepe deja sa lucreze pentru tine. 
Legea 6: LEGEA DETASARII
“In momentul in care renuntam la atasamentul fata de rezultate, combinand intentia focalizata cu detasarea de fructele ei, vom obtine cu siguranta ceea ce ne dorim”.
Detasarea nu inseamna a te baza pe sansa pura sau a rataci in viata fara obiective sau teluri anume. Detasarea nu inseamna lipsa de implicare. Nu inseamna a renunta sa-ti mai doresti. Detasarea inseamna sa renunti la a fi atasat de ceea ce iti doresti. Detasarea inseamna sa existi fara zbatere, traind in pace cu tine si cu ceilalti, in convingerea ca cineva se ingrijeste de binele tau si se asigura ca, mai devreme sau mai tarziu, vei avea acel ceva. Detasarea creeaza premisele evolutiei. Poti actiona si lucra mai eficient atunci cand esti detasat. Nu trebuie sa te ingrijorezi ceea ce ti se intampla sau ti se va intampla. Nu intotdeauna poti controla ceea ce ti se intampla. Traieste, dezvolta-te si ceea ce este menit sa se intample se va intampla. Daca vrei sa obtii ceva, renunta sa mai fii atasat fata de acel ceva. Ai incredere ca vei obtine cel mai bun rezultat. Fii convins ca ai sau ca vei avea ceea ce iti doresti. Aceasta lege a detasarii ne invata sa avem incredere in univers, in puterea legilor sale, in capacitatea sa de a ne arata drumul in viata
Legea 7: LEGEA DHARMEI (LEGEA MENIRII IN VIATA)
Orice om are un talent unic si o maniera unica de a-l exprima. Exista ceva ce putem face mai bine decat oricine altcineva din intreaga lume.”
Toate lucrurile au un scop. Totul in viata are o menire. Existenta fiecaruia dintre noi este legata de un scop anume. Menirea noastra ca fiinte umane este pur spirituala. Trupul este doar o manifestare fizica a spiritului. Ne aflam pe acest pamant pentru a ne descoperi spiritual, pentru a ne identifica identitatea launtrica. Fiecare dintre noi are datoria de a darui putin din el celorlalti. Fiecare dintre noi are un dar unic de daruit celorlalti, un talent pe care trebuie sa-l impartaseasca, un lucru pe care il realizeaza mai bine decat oricine altcineva. Nu putem fi impliniti cu ceea ce suntem decat in momentul in care ne manifestam talentul, daruindu-l astfel si celorlalti. Nu putem fi in armonie si fericiti cu ceea ce suntem decat in momentul in care putem darui din ceea ce ne-a fost daruit in mod special.

joi, 7 iulie 2011

Ierarhii spirituale

Astăzi vreau să vorbesc despre un subiect pe care l-am mai abordat în această carte şi pe care, aseară l-am înţeles. De fapt, mi s-a revelat. Am să încerc să fac şi un desen, aşa încât înţelegerea să fie mai uşoară, dar până atunci trebuie să vizualizaţi un sistem piramidal. Vom începe de sus în jos.
Cel mai de sus nivel la care am avut cumva acces este Fiu de Dumnezeu. Trebuie specificat ca sunt niveluri superioare dar despre care nu avem nicio informaţie. Mi-e greu să ajung cu mintea la acel nivel. De fapt este ca şi cum ai pleca în spaţiu, undeva între galaxii şi ai încerca să îţi dai seama ce oră este.
Luăm aşadar în calcul pe cea mai de sus treaptă, treapta Fiul de Dumnezeu. Este Iisus. Şi mai sunt şi alţii. El este Cel care coordonează întreg Sistemul Solar. Sub El, urmează trepte imediat inferioare, sunt Dumnezeii guvernatori ai planetelor. Aşadar sunt atâţia Dumnezei câte planete sunt. Şi sunt subordonaţi direct Fiului de Dumnezeu. Acum, facem referire la Dumnezeul planetei noastre. Dumnezeul care guvernează Pământul. El este de cer zece. Sub El se află Tronurile. Care sunt un număr variabil. Nu ştiu eu şi nici nu pot şti. Poate peste câteva miliarde de ani. Şi vorbesc serios. Acum sunt cu mult mai mic şi mai nesemnificativ ca să îmi pot da seama de aşa ceva. Bun...
Sub fiecare din aceste Tronuri, se află Heruvinii. Fiecărui Tron îi este subordonat un anumit număr de Heruvimi. Nu pot ştii numărul Heruvimilor, dar trebuie că este mai mare decât numărul Tronurilor. Sub Heruvimi se află Serafimii. Fiecare dintre Heruvimi are un număr stabilit de Serafimi. Nu pot şti numărul Serafimilor, dar este cu siguranţă mai mare decât numărul Heruvimilor.
Aici, nu este foarte clar. Se pare că sub Serafimi se află Domniile. Ei comunică şi se subordonează direct Serafimilor (dar asta nu înseamnă că nu s-ar subordona de exemplu, Heruvimilor sau Tronurilor. Doar că Dumnezeu, a făcut o ierarhie.)  Fiecare Serafim are în subordine mai multe Domnii, aşa încât numărul Domniilor este mai mare decât al Serafimilor. Nu pot ştii numărul Domniilor. Sub Domnii se află Virtuţiile, sau Puterile. Mai multe Virtuţi sunt subordonate direct Domniilor, astfel încât Virtuţiile sunt în număr mai mare decât Domniile. Nu pot ştii la ce număr se ridică Virtuţiile. Mai jos de Virtuţii se află Stăpâniri. Mai multe Stăpâniri sunt subordonate direct Virtuţiilor, aşa încât numărul Stăpânirilor este mai mare decât al Virtuţiilor.
Acum, ajungem la ultima treime dintre fiinţele ce nu se mai încarnează. Să le numim generic, fiinţe angelice. Sub Stăpâniri se află Arhaii, sau Întâietorii. Mai mulţi Arhai sunt desemnaţi să servească o Stăpânire, aşa încât trebuie că Arhaii sunt cu mult mai mulţi decât Stăpânirile. Sub Arhai, se află Arhanghelii sau Arhangheloi. Ei primesc informaţii direct de la Arhai, iar numărul lor depăşeşte pe cel al Arhailor. Nu pot ştii câţi sunt la număr. Iar ultima treaptă este treapta Îngerilor sau Angeloi, sunt cei care sunt cei mai apropiaţi de noi, oamenii. Ei deservesc cumva pe Arhangheli. Aşa cum descria Dionisie Areopagitul, sunt cete de mi şi mi de Îngeri. Mai mulţi Îngeri deservesc un Arhanghel.
Aceatsta a fost ierarhia celor care nu se mai încarnează. Cu toate că unii îngeri se pot încarna. Sub acesta, există o ierarhie a celor ce se încarnează, a spiritelor de pe Pământ.
Există nouă ceruri. Al zecelea fiind cel al Îngerilor. Primul dintre cei ce nu se mai încarnează. În univers, se aud în permanenţă Legile lui Dumnezeu. Ele se propagă aşa: Dumnezeu dă o Lege, se transmite la Tronuri. Tronurile transmit mai departe la Heruvimi, Heruvimii la Serafimi. Cumva, prima triadă şi aproape toată triada de la mijloc aude direct ceea ce comunică Dumnezeu. Mai jos, Stapânirile trimit Legea către Arhai în mod direct. Ei nu pot auzi toată Legea, ci numai anumite părţi din ea, în funcţie de evoluţia fiecăror straturi. Mai jos se trimit către Arhangheli şi apoi Îngeri, care înceracă să ne transită nouă, celor înacarnaţi frânturi din această nouă Lege. Noi primim acestea sun’b formă de inspiraţii.
Cerul nouă are diferite legături cu mai multe spirite din cerul opt. Se spune că cei din cerul opt nu mai sunt obligaţi sa se încarneze. Dar nu cred asta. De ce să se oprească din evoluţie? Cei de cer opt sunt cumva deserviţi de cei de cer şapte. Ma rog, nu este vorba de o deservire în adevăratul sens al cuvântului, dar nu găsesc un sinonim. Apoi, cei de cer şase îi deservesc pe cei de mai sus, iar cei de cer cinci îi deservesc pe cei de cer şase. Apoi cei de cer patru, cei de cer trei, de cer doi. Cei de cer unu sunt cei care nu vorbesc, sunt retardaţii. Sunt cei care sunt la primele lor încarnări. Din experienţa mea, de pe la cerul şase spre în sus începe să apară empatia. Ăsta este un semn de evoluţie spirituală. Suntem câteva zeci sau sute de miliarde de suflete ce deservim acest Pământ. De fapt, sunt monade care au cateva suflete corespondente. Aşa că, cei ce se gândesc că deja fiind şapte miliarde de suflete pe această planetă şi spune că suntem mulţi, să se mai gândească.
Aşadar, stimaţi copământeni avem foarte multe de învăţat şi lung drum de făcut! Călătorie uşoară!
   

luni, 20 iunie 2011

Povestea creatiei

Am primit pe mail un material dintr-o carte ce se numeste “Manualul ascensiunii (al înălţării, al iluminării)” scris de Joshua Stone. Ceea ce mi-a plăcut în mod deosebit a fost faptul că, în cartea mea, precedentă am atins acest subiect şi pe alocuri am avut dreptate. Doar pe alocuri…
Am să citez, cuvânt cu cuvânt acestă poveste a creaţiei. Cam aşa a început totul…
“Povestea creaţiei, care urmează, este o poveste uluitoare şi pe alocuri greu de crezut.
Aş vrea doar să confer mai multă credibilitate acestui capitol, spunând că n-am inventat
eu nimic din toate astea. Toate aceste informaţii vin direct din mesajele de la Mintea
Universala, transmise prin Edgar Cayce si alte surse, cum ar fi Djwhal Khul, Ruth
Montgomery, Fundatia Tibetană şi alte asemenea tipuri de channeling. Lucrul uluitor este
că toate aceste surse spun o poveste în principiu similară, astfel încât ştiu că mă aflu
foarte aproape de adevăr, deşi o parte ar putea fi foarte surprinzatoare pentru unii dintre
cititori.
La început a fost o singură sursă de Lumină, prezenţa unică, numită Dumnezeu.
Dumnezeu, în marea Lui bucurie şi dragoste, a avut dorinţa sa creeze, să se exprime. Din
aceasta stare nediferentiată, Dumnezeu a creat stele, planete, galaxii, universuri, şi i-a
plăcut ceea ce crease. Lipsea, totuşi, ceva: compania. Dumnezeu a dorit să creeze fiinţe
cu conştiinţa de sine, care sa poată împărtăşi cu El bucuria creaţiei. Din infinitatea lui
Dumnezeu au apărut trilioane de scântei de Lumină, făcute după chipul si asemănarea
Lui.
Din aceasta exprimare a apărut şi Amilius, Lumina, prima formă de expresie a minţii
Divine, prima manifestare a spiritului. Toate sufletele au fost create de la început şi toate
sufletele erau androgine. Lucrul extraordinar legat de crearea noastra a fost aspectul
liberului arbitru.
În momentul când am fost creati, ne-am luat zborul în univers, creând asa cum creează
Dumnezeu, cu mintea noastră, extinzând Împărăţia lui Dumnezeu. Eram perfecţi, iar
aceasta era starea Edenică. În călătoriile noastre prin infinitatea lui Dumnezeu, am
descoperit universul fizic sau material şi ni s-a trezit curiozitatea, căci la început nu
aveam corpuri fizice, doar corpuri spirituale.
Atunci am început sa ne proiectăm o parte din noi însine, să zicem, pe Pamânt, ca să
explorăm frumuseţea materiei. De fapt, nu era nimic rău în asta, căci întreg universul
infinit era un fel de teren de joacă. Am început să ne proiectăm o parte din noi înşine într-un copac, ca să experimentăm cum e un copac. Apoi ne-am proiectat o parte din noi înşine într-o stânca, să vedem cum era  a fi aceea, apoi într-un animal, ca să vedem cum e sa manânci iarbă şi să interactionezi cu alte animale.
În toate cazurile, făceam asta şi apoi plecam şi ne proiectam înapoi în planurile
spirituale. Apoi, de asemenea, cu puterea incredibilă a minţii noastre, cream forme-gând
de animale prin puterea imaginaţiei. Aceste forme-gând începeau să capete densitate şi
noi locuiam în aceste creaturi care erau forme-gând, întocmai aşa cum locuiam într-un
animal care fusese deja creat.
Toate acestea au fost bune si frumoase pâna la momentul din creaţie pe care Biblia îl
numeşte căderea omului. Acela a fost momentul în care noi am uitat cine eram, din cauza
supra-identificarii cu universul material. Am rămas prinşi în densitatea materiei şi am
început sa credem ca eram animale sau creaturile forme-gând animale pe care le creasem.
Căderea în iluzia că suntem materiali ca identitate, nu spirituali, a iniţiat spirala
descendentă a creaţiei. În acel moment, a început să existe "ego", ego fiind un sistem de
gândire şi o filosofie bazată pe credinţa iluzorie în separare, frică, egoism şi moarte.
Acest fenomen al căderii tot mai adânci a sufletelor prinse în iluzia materiei a
continuat într-un ritm alarmant. Amilius (o încarnare a lui Iisus) şi alte fiinţe înalte care
nu căzuseră au ştiut că trebuia făcut ceva pentru a-i ajuta pe semenii şi fraţii şi surorile
lor, caci omul continua să creeze o mulţime de monstruozităţi ca să-si satisfacă dorinţa scăpată de sub control.
……………………………………………………………………………
Planul pe care Dumnezeu şi Puterea lui Dumnezeu l-au conceput pentru a rectifica
aceasta situaţie a fost crearea a cinci rase fizice, pe cele cinci continente ale planetei.
Fiecare rasă avea altă culoare a pielii. Nicio culoare nu era mai bună decât alta, dar
fiecare era potrivita pentru o alta climă. Anumite culori ale pielii erau mai bune pentru
anumite condiţii climatice.
Planul era ca toate sufletele care rămasesera prizoniere în materie să folosească aceste
corpuri umane mai perfectionate pentru a se încarna în ele, corpuri mai potrivite pentru
fiii si fiicele lui Dumnezeu. Aşa că omul nu s-a tras din maimuţă, cum sustineau
evolutioniştii; am fost creaţi”.

luni, 6 iunie 2011

Biologia credintei

Am făcut un rezumat a ceea  ce mi s-a părut important din acestă carte, Biologia credintei, a lui Bruce Lipton. Minunată carte prin care se demonstrează că ceea ce spune credinţa, religiile diverse sunt explicate, în sfârşit prin ştiinţă. Articolul este un pic mai "tehnic" dar intenţionat l-am lăsat aşa.  Aşadar... 
Influenţele de mediu determiă modificări ale genelor dar fără a modifica structura de bază. Aceste modificări pot fi transmise generaţiilor următoare [Reik şi Walter 2001.Surami 2001].
Studii despre sinteza proteinelor arată că genele pot fi modificate în 2000 sau mai multe variante prin influenţa de mediu[Schmiker 2000; Ray 2003].
Un studiu referinţă publicat în revista “Biologie celulară şi moleculară” din 01.08.2003 arată că anumite condiţii de mediu poate chiar să anuleze mutaţii genetice la şoareci. În acest studiu, savanţii au studiat efectul suplimentelor alimentare sănătoase asupra femelelor însărcinate de şoarece care aveau o genă anormală de obezitate. Puii născuţi din mamele care au avut suplimente alimentare sănătoase au fost normali, iar mamele care nu au primit suplimente alimentare au avut pui ca şi ele, cu aceeaşi manifestare a genelor anormale. De remarcat că toţi şoarecii au avut gena obezităţii, dar puii a căror mame nu au primit suplimente alimentare au avut manifestarea genei, iar puii care au provenit din mamele ce au primit suplimentele alimentare cu toate că au avut gena anormală, nu au avut manifestarea ei! Pur şi simplu soarecele arăta ca şi cum nu ar fi avut nici o genă de acest fel! Astfel, gena nu se manifesta!
Studii făcute asupra oamenilor cu cancere, au arătat că această boală (cancerul) apare din modificările epigenetice induse de mediu şi nu din genele cu probleme [Kling 2003, Jones 2001, Seppa 2000, Baylon 1997]. Gena BRCA1 şi 2 incriminate în apariţia cancerului de sân, sunt responsabile numai de 5% din totalul cancerelor de sân.
Nu ADN-ul controlează sistemele biologice iar nucleul în sine nu este creierul celulei (chiar dacă noi aşa învăţăm a şcoală!).
  Celulele sunt modelate în funcţie de mediul în care trăiesc. Un studiu făcut de Tsong în 1989, spun că proteinele receptoare din membrana celulară au “antene” care pot citi câmpuri de energie vibraţională cum ar fi lumina, sunetele, frecvenţele radio. “Antenele” vibrează ca nişte diapazoane. Dacă o vibraţie energetică din mediu rezonează cu “antena” unei proteine receptoare, aceasta va altera sarcina electromagnetică a proteinei facând receptorul să-şi schimbe forma. Acum, gândul este o formă de energie, înregistrabilă pe EEG. După cum ştim, sunt 5 feluri de unde. Undele Delta, cu frecvenţa de sub 4 Hz, cele mai joase unde caracteristice somnului profund sau comei, undele Theta, cu frecvenţa de la 4 până la 7 Hz, undele Alfa, cu frecvenţa între 7 şi 14 Hz, corespunzătoare somnului superficial şi undele Beta, undele “normale” în starea de veghe. Au mai fost descoperite undele Gamma, unde înalte cu frecvenţa de peste 35 Hz, care apar în stările de concentrare maximă, în stările de alertă a corpului. Toate pot fi înregistrate pe EEG. Rezultă că, comportamentul celulei poate fi controlat şi prin molecule fizice şi prin unde invizibile practic nouă. Împreună, perechea de proteine receptor-efector traduce informaţia primită în comportamentul celulei!
Orice celulă, sau aglomerare de celule (omul este o aglomerare de celule) are două funcţii: una, de dezvoltare, de vitalitate şi cealaltă de protecţie. În acelaşi timp, celula nu poate fi în acelaşi timp cu amândouă funcţiile deschise. Adică, dacă funcţia de dezvoltare  este “funcţională”, funcţia de protecţie este închisă. Şi invers. Dacă fincţia de protecţie este deschisă, atunci se închide funcţia de dezvoltare, de creştere. Stress-ul determină activarea celulară pe starea de protecţie, ceea ce duce la anularea funcţiei de dezvoltare, de creştere. Cu cât stess-ul este mai mare, cu atât inhibarea cronică a mecanismelor de creştere este mai importantă şi compromite serios vitalitatea. De asemenea, pentru a experimenta o vitalitate deplină, trebuie ca stess-ul din viaţa de zi cu zi să fie îndepărtat.
Prin contrast, bucuria, iubirea, determină stimularea proceselor de creştere, de dezvoltare.
Stress-ul determină şi scăderea sistemului imunitar. Căci sistemul imunitar este un consummator mare de energie. Prin urmare, stess-ul determină, prin scăderea sistemului imunitar şi îmbolnăviri dese şi repetate.

duminică, 8 mai 2011

Superficialitatea..

Mă uimeşte de fiecare dată superficialitatea oamenilor. Astăzi stăteam cu cineva la o masă, undeva la un restaurant şi priveam lumea ce se perinda pe acolo. Atunci am realizat superficialitatea oamenilor.
Oamenii vor să pară ceea ce nu sunt. Oamenii se îngrjesc de exterior. Oamenii vor aparenţe. Ei sunt aparenţi. Şi culmea atunci când sunt dezamăgiţi de aparenţe, tot ei strigă în gura mare că sunt dezamăgiţi de ceilalţi. Nu se uită, aşadar, în “grădina” proprie…
mai întâi să îţi vezi bârna din ochiul tău...” spunea Cineva.
Din păcate nu ne aducem aminte de ceea ce ne-am propus atunci când ne încarnăm. În acest fel ne-ar fi fost infinit mai uşor! Dar, este parte din procesul evoluţiei...
Pe oameni ar trebui să-i intereseze interiorul. Oamenii ar trebui sa încerce măcar să pară ceea ce sunt ei cu adevărat. Oamenii ar trebui să fie autentici. Să fie adevăraţi. Şi cu toate că nu ne aducem aminte ceea ce ne-am propus la încarnare, ar trebui să facem eforturi în această privinţă. Să încercăm sa ne aducem aminte menirea noastră. Sau să încercăm să deducem asta.
Prin faptul că pun pe primul plan exteriorul lor şi nu interiorul, aşa cum ar trebui de fapt,  oamenii se păcălesc. Şi mai apoi sunt trişti. De ce? Pentru că satisfacţia materială este repede trecătoare. Dar satisfacţia sufletului este îndelungă, căci ea îţi oferă bucuria trăirii, existenţei tale eterne. Căci ceea ce faci şi îţi aduce entuziasm, bucurie, fericire este dictat de Sinele superior. Iar ceea ce faci înspre supărare, tristeţe, neplăcere nu este dictat de Sinele tău superior şi atunci nu mergi în direcţia bună. Şi de aceea, ceea ce îţi aduce bucurii permanente trebuie făcut iar nu ceea ce îţi aduce bucurii efemere! Iar bucuriile permanente vin numai şi numai dacă “lucrezi” pentru interiorul tău şi nu pentru exterior. Pentru sufletul tău şi nu pentru aparenţe. Pentru spiritul tău şi nu pentru hainele cu care te îmbraci. Căci în final trupul tău va putrezi şi vei rămâne numai tu, spirit şi ceea ce ai învăţat în această viaţă. Şi la final la ce îţi va fi folosit toată această  falsitate şi chinuială a ta?