Am citit într-o revistă un articol foarte interesant despre efectele negative ale echografiei fetale mai puţin spuse publicului larg. Am studiat bibliografia si l-am sintetizat. Aşadar…
Ultrasunetele sunt unde mecanice cu frecvenţa cuprinsă între 20 kHz şi 10 MHz. Energia transportată de ultrasunete este mult mai mare decât cea a sunetelor. În plus, ele nu ocolesc obstacolele (ca sunetele), ci se propagă în linie dreaptă, ca un fascicul de lumină, datorită lungimii de undă foarte mici. Un fenomen important- foate periculos pentru celulele vii- care apare la propagarea ultrasunetelor în lichide, este cavitaţia. Acest fenomen constă în producerea unor bule microscopice în lichid, ce se ridică la suprafaţă şi se sparg. Dilatările şi comprimările extrem de rapide care se succed în lichid, duc la apariţia unor mari tensiuniîn anumite zone, producând vapori şi eliberând gazele dizolvate. Bulele mici se contopesc în bule mai mari care se sparg, generând presiuni locale foarte mari, manifestate sub formă de şocuri hidraulice. Cavitaţia are o mare putere de distrugere.
Din cauza frecvenţei mari şi a energiei mari pe care o transportă, ultrasunetele produc şi alte efecte printre care cele mai importante ar fi generarea de radicali liberi (implicaţi îm etiologia cancerelor), degradarea compuşilor organici, explozia substanţelor instabile şi distrugerea stărilor labile de echilibru.
Un studiu făcut în februarie 2010, la Universitatea Al.I.Cuza, Facultatea de fizică, Iaşi, se arată că “în procesul de propagare, o parte din energia transportată de ultrasunete se poate transforma în lucru mecanic al forţelor de frecare, contribuind astfel la încălzirea mediului şi/sau intensificarea mişcării dezordonate a particulelor în mediul de propagare. Folosirea ultrasunetelor în scopuri medicale impune o bună cunoastere a procesului de propagare şi a efectelor acestora asupra mediului biologic, în vederea evitării aplicării acţiunii distructive a acestora asupra tesuturilor din organism”
Institutul American de Ultrasunete în Medicină declară în 1998 că nu au fost raportate vreodată efecte biologice confirmate ale ultrasunetelor la frecvenţe obişnuite de lucru şi că, deşi există posibilitatea ca ele să apară în viitor, se consideră că beneficiul pentru pacient este mai mare decât riscul.
Cercetări recente au arătat că fătul percepe ultrasunetele echografului ca pe zgomotul unui tren. În plus, prin cavitaţie, ultrasunetele pot afecta membranele celulare, perturbând fluxul de ioni şi activitatea intracelulară.
Un studiu realizat în 2006 la Universitatea Yale, a arătat că expunerea la ultrasunete afectează dezvoltarea creierului fetal la şoareci.
În 2008, Institutul American de Ultrasunete în Medicină a publicat un raport, declarând că există într-adevăr, anumite riscuri potenţiale pentru investigarea cu ultrasunete în timpul sarcinii (efecte mecanice şi termice asupra embrionului).
Fătul este localizat în mediul lichid (lichidul amniotic).în mediul lichid exită fenomenul de cavitaţie. La interfaţa mediu lichid/mediu solid apar microjeturi de lichid care lovesc suprafaţa solidă şi unde de şoc create de implozia cavităţii ce duc la eroziunea solidului.
Cu cât fătul este mai mic, cu atât este mai vulnerabil la ultrasunete.
Un studiu realizat în 2002 se spune că „efectuarea echografiei înainte de 10 săptămâni de sarcină în cadrul îngrijirilor de rutină nu se justifică dacă nu există acuze”.
Un medic radiolog şi echografist din România spune pe un site pentru părinţi că „... în timpul examinărilor îndelungate, energia cedată de ultrasunete se manifestă prin căldură, pe care copilul vostru o sesizează. De multe ori el încearcă să împingă cu mânuţele, picioruşele pe burta mamei, sau se întoarce cu spatele să se ferească”.
În concluzie echografia de sarcină nu este chiar aşa de inofensivă pe cât pare!!
Bibliografie:
1. www.armyacademy.ro/reviste/3_2006_ro Alina Elena Aluculesei, Mihaela Cristina Anton, V.S. Gherman, Dana Ortansa Dorohoi, “Efectul mecanic de ultrasunete aplicat pentru sporirea solubilitatii alcaloizilor purinici” Universitatea Al.I. Cuza, Facultatea de fizica, Iasi
2. files.andreiadis.go.ro/articles/ultrasunete.pdf , Eugen Andreiadis, “Aspecte fundamentale ale folosirii ultrasunetelor in chimie”, Universitatea Politehnica Bucuresti.
3. Ghezer A, Esen F, Erdem B, Mutlu H, Kahraman N, OcakV. “Early first trimester ultrasound examination. Is it realy efficient in the clinical management of pregnancy?”
5. “efectele negative ale ecografiei fetale” de Ioan Vladuca, revista Atitudni, nr. 10 /martie 2010.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu